Treci la conținut Treci la bara laterală din stânga Treci la bara laterală din dreapta Treci la subsol

Primăria Dămienești,
Site comunal informativ

Program functionare

LUNI – VINERI: între orele 8:00 – 16:00

Așezare

Comuna se află în nord-estul județului, la limita cu județul Neamț, pe malul stâng al Siretului.

Este traversată de șoseaua județeană DJ159, care o leagă spre vest în județul Neamț de Icușești și înapoi în județul Bacău de Filipești (unde se intersectează cu DN2), din nou în județul Neamț de Bahna și înapoi în județul Bacău de Racova (unde se termină în DN15); și spre est tot în județul Neamț de Valea Ursului și Oniceni și mai departe în județul Vaslui de Băcești (unde se termină în DN15D).

La Dămienești, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ207D, care o leagă spre sud de Negri, Prăjești și Traian (unde se termină în DN2F) și spre nord în județul Neamț la Icușești și Ion Creangă. Tot din DJ159, la Pădureni se ramifică șoseaua județeană DJ241A, care duce spre sud la Roșiori și Traian (unde se intersectează cu DN2F), Secuieni, Izvoru Berheciului, Oncești, Vultureni și Dealu Morii, apoi mai departe în județul Vrancea de Corbița (unde se intersectează cu DN11A) și Tănăsoaia și mai departe în județul Galați de Brăhășești și Gohor.

Istorie

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Fundul a județului Roman și era formată din satele Călugăreni, Dămienești și Pădureni, și din târgușorul Dămienești, având în total 1233 de locuitori ce trăiau în 322 de case. În comună funcționau două biserici de lemn (una ortodoxă și una catolică) și o școală primară mixtă cu 30 de elevi (dintre care 6 fete). 

Anuarul Socec din 1925 o consemnează ca reședință a plășii Fundul, având 1780 de locuitori în satele Călugăreni, Dămienești-Sat, Dămienești-Târg și Drăgești (sat preluat de la comuna Negri) și în cătunul Pădureni. În 1931, Dămienești-Sat și Dămienești-Târg au fost unite într-o localitate numită Dămienești, iar comunei i s-au arondat și satele Rocna și Bătrânești.

Satele componente ale comunei

Călugăreni, Dămieneşti, Drăgeşti şi Pădureni. Întreaga comună ocupă una din terasele de la mijlocul acestor formaţiuni geomorfologice, definite în documentele medievale prin sintagma de „Cobâle” care se înşiră pe stânga Siretului, în spaţiul dintre Roman şi Bacău.

Comuna este străbătută de pârâul Râpaş până la vărsarea în Siret. Este traversată de şosseaua judeţeană DJ159, care o leagă spre vest în judeţul Neamţ de Icuşeşti.

Satele comunei au vechi atestări docmentare: Drăgeşti (vechi sat răzeşesc), la 15 martie 1489; Pădureni, la 7 decembrie 1619; Călugăreni la 2 iulie 1622; Dămieneşti la 20 martie 1624.

În 1931, Dămieneşti-sat şi Dămieneşti-Târg au fost unite într-o localitate numită Dămieneşti, iar comunei i s-au arondat satele Rocna şi Bătrâneşti.

În 1950, comuna a fost arondată raionului Roman din regiunea Bacău. În 1968, au fost transferate la judeţul Bacău, satele Bătrâneşti şi Rocna trecând la comuna Icuşeşti din judeţul Neamţ.


În comuna Dămieneşti a existat o judecătorie de ocol şi un spital (în prezent transformat într-un centru SOCIO_MEDICAL,pentru persoane vîrstnice). Până în anul 1992 în satul Călugăreni au existat două ferme de stat, una de câmp şi alta de vaci de lapte ce au aparţinut fostului I.A.S. Traian Bacău.

Obiective şi simboluri istorice sau cu valoare de patrimoniu

  • Biserica de lemn „Sfinţii Voievozi” din Drăgeşti, ctitorită de fraţii Gavril şi Ursu Burchi în anul 1773. Transformată şi mărită în anii 1833-1834 de către aga Gheorghe Hermeziu.
  • Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Dămieneşti, construită în anul 1772 de către mazilul Nicolae Momitco. Noua biserică din Dămieneşti, construită din cărămidă între anii 1929 şi 1945 cu hramul „Buna Vestire”
  • Biserica catolică din satul Călugăreni, construită din cărămidă după anul 1942, în urma alunecărilor de teren ce au afectat vechea vatră a satului şi fosta  biserică de lemn.
  • Şcolile din Dămieneşti şi Drăgeşti, construite după modelul Casei Şcoalelor, în anii 1908-1909, prin grija lui Vasile Morţun, ministrul Lucrărilor Publice şi proprietar al moşiei Dămieneşti.


În anii 1976 – 1977 au fost descoperite două necropole din sec. al IV-lea, cercetate şi atribuite, de către profesorul Ion Mitrea, etapei târzii a culturii carpice.


În Dămieneşti există un Cimitir al Eroilor din Primul Război Mondial. Sunt înhumaţi 80 de luptători din mai multe judeţe ale ţării. Eroilor comunei, căzuţi în războaie, le sunt dedicate monumentele din Dămieneşti şi Călugăreni, precum şi capela „Sf. Dumitru” din Drăgeşti.

Comuna Dămieneşti a dat următoarele personalităţi:

  • Vasile Gh. Morţun (1860 – 1919), proprietarul moşiei Dămieneşti, fondator al PSDMR şi apoi ministru liberal între anii 1907 – 1916.
  • Ion C. Agarici (1881 – 1927), inginer agronom, cercetător, proprietarul moşiei Călugăreni.
  • Viorica Agarici (1886 – 1979), militantă socială, preşedinta Societăţii de Cruce Roşie, filiala jud. Roman şi salvatoarea multor vieţi de evrei în al II-lea Război Mondial.

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dămienești se ridică la 1.715 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.911 locuitori. 

Majoritatea locuitorilor sunt români (97,26%). Pentru 2,51% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (50,73%), cu o minoritate de romano-catolici (46,76%). Pentru 2,51% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.